//if (!$logat_p) include("page_left.php"); if ($logat_u){ if ($_GET['pag']=='administrare-useri') include("templates/administrare_useri.php"); if ($_GET['pag']=='logout') include('logout.php'); if ($_GET['pag']=='edit-user') include('templates/edit_user.php'); if ($_GET['pag']=='comentariile-mele') include('templates/comentariile_mele.php'); if ($_GET['pag']=='rezervarile-mele') include('templates/rezervarile_mele.php'); } else if ($logat_p) { if ($_GET['pag']=='administrare-pensiuni') include("templates/administrare_pensiuni.php"); if ($_GET['pag']=='adauga-pensiune') include("templates/adauga_pensiune.php"); if ($_GET['pag']=='edit') include('templates/edit.php'); if ($_GET['pag']=='promotie') include('templates/promotie.php'); if ($_GET['pag']=='pachete') include('templates/pachete.php'); if ($_GET['pag']=='cont-pensiune') include('templates/edit_user_pensiune.php'); if ($_GET['pag']=='adauga-promotie') include('templates/adauga_promotie.php'); if ($_GET['pag']=='edit-promotie') include('templates/edit_promotie.php'); if ($_GET['pag']=='listare-promotii') include('templates/listare_promotii.php'); if ($_GET['pag']=='logout') include('logout.php'); //if (empty($_GET['pag'])) include("templates/administrare_pensiuni.php"); } ?>
  Transilvania zona turistica cazare
Transilvania

Situat intre Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni, provincia istorica Ardeal are un aspect framantat si mai impadurit. Drenata de vaste bazine, ca acela al Muresului, aici prospera zootehnia si, in mai mica masura, cultura cerealelor. Ca si in alte zone ale tarii industria a schimbat fata regiunii, deoarece Transilvania are resurse de energie (carbune brun), care se gasesc in micile bazine interioare, economia industriala suprapunandu-se peste cea agricola. Pe teritoriul Transilvaniei (in Muntii Orastiei) a fost nucleul statului dac, iar in timpul ocupatiei romane cea mai mare parte din aceasta a fost inclusa in provincia romana Dacia, Hunedoara si Hateg fiind bogate in obiective arheologice din neolitic, epoca bronzului, perioada daco-romana si cea medievala.

Sarmizegetusa Regia


Zona sacra Pe culmea muntilor Orastiei, bine pazit de metereze naturale si valurile inaltimilor, se afla cu peste 2000 de ani in urma un complex de intarituri din care remarcabila era cetatea de la Grâdistea Muncelului - Sarmizegetusa, centru politic si militar al dacilor. Ruinele care au infruntat veacurile dezvaluie, cu glasul lor de piatra, frânturi din ceea ce a constituit podoaba si mândria statului dac de odinioara. Grandioasa capitala a statului dac, ridicata cam la jumatatea sec. I i.d. Ch., cuprindea in aria sa cetatea, zona sacra si asezarea civila. Cetatea, un patrulater format din blocuri masive de piatra, isi intindea domeniul, in cinci terase, pe un teritoriu de aproape 3 hectare. In cuprinsul cetatii se intretaiau drumurile pavate de piatra. Pe doua inaltimi situate nu prea departe de ruinile cetatii se gasesc resturile unor constructii, probabil cu caracter religios: Sanctuarul mare patrulater si Sanctuarul mic rotund. Blocurile de piatra ale sanctuarului mic, asezate intr-o anumita succesiune, simbolizând razele soarelui, aveau desigur, un rol calendaristic.
Ramasitele unui templu si ale unui turn de paza, fragmente de vase ceramice, vetre de foc, unelte si urmele unei instalatii pentru captarea apei de izvor sunt, de asemenea dovezi graitoare ale vietii ce s-a desfasurat pe aceste meleaguri.

Castelul Corvinestilor-Hunedoara
Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stânca la picioarele careia curge pârâul Zlasti, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite.
Castelul Corvinestilor


Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta câteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de bucate, Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Româneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini)